Enciclopedia universală

Alexandru, Ioan

Alexandru, Ioan - (n. 25 decembrie 1941, T??? Mica, jud. Cluj - d. 17 septembrie 2000, Bucuresti) - poet. Absolvent al Facultatii de Filologie din Bucuresti, specializare la Freiburg, Germania, 1968. Dupa 1989 cadru didactic la Universitatea din Bucuresti, specialitatea teologie. A evoluat de la poezia de tip pindaric, clasicist, spre cea religioasa, unde se imbina fondul autohton, al istoriei nationale, cu imnografia ortodoxa de tip bizantin: Viata deocamdata, 1965, Premiul Uniunii Scriitorilor; Infernul discutabil, 1966; Imne, 1964-1973; Imnele bucuriei, 1973; Imnele Transilvaniei, 1976; Imnele Moldovei, 1980; Imnele Tarii Romanesti, 1981, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti; Imnele iubirii, 1983; Imnele Putnei, 1985; Imnele Maramuresului, 1988; Bat clopotele in Ardeal, 1991. A tradus din ebraica (1977) Cantarea cantarilor si a scos oantologie a poetilor basarabeni: Constelatia Lirei, 1987. Dupa 1989 a fost senator PNTCD. Considerat in epoca unul dintre continuatorii curentului autohtonist.