Enciclopedia universală

Baiesu, Ion

Baiesu, Ion - (n. 2 ianuarie 1933, satul Baiesti, com. Aldeni, jud. Buzau - d. 21 septembrie 1992, New Jersey, S.U.A.; nume la nastere: Ion Mihalache) - prozator si dramaturg. A absolvit Scoala de Literatura si Facultatea de Filologie la Bucuresti. A colaborat la Almanahul literar de la Cluj. A fost redactor la revista Albina, la Scanteia tineretului. A debutat cu volumul de schite umoristice si satirice Necazuri si bucurii, 1956. A publicat, in acelasi gen, volume precum: Noaptea cu dragoste, 1962; Oameni cu simtulumorului, 1964; Iubirea e un lucru foarte mare (povestiri cu Tanta si Costel) , 1967; Iertarea, 1968, Premiul Uniunii Scriitorilor; dramatizare dupa nuvela Acceleratul din volumulSufereau impreuna, 1966; Umor, 1970; La iarba albastra, 1973; Chitimia, 1973, piesa de teatru, Premiul Uniunii Scriitorilor; Pompierul si opera, 1976; Omul care ne trebuie, 1978, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti; In cautarea sensului pierdut, 1979, Premiul Uniunii Scriitorilor; Umorul la domiciliu, 1982; Boul si viteii, 1985, teatru; Balanta, 1985, ecranizata de Lucian Pintilie; Un activist al suferintei, vol.1, 1991; Tristetea vanzatorului de sticle goale, 1992. A scris scenarii de film: Mere rosii, 1977, Premiul Asociatiei Cineastilor; Omul care ne trebuie, 1978.