Enciclopedia universală

Barnutiu, Simion

Barnutiu, Simion - (n. 2 august 1808, Bocsa, jud.. Salaj - d. 28 mai 1864, Hida sau Treznea, jud. Salaj) - jurist. A studiat teologia la Blaj (1826-1829) si a intrat in conflict cu episcopul I. Lemeny. A fost suspendat din profesorat. A studiat la Academia de Drept din Sibiu, apoi la Pavia (Italia) . A predat Dreptul la Academia din Iasi. A luat parte activa la revolutia de la 1848 si a contribuit la raspandirea ideilor europene, in special rationaliste. A fost un antimonarhist convins si, ca om de cultura, a sustinut latinismul ca forma de rezistenta a romanilor din Imperiul Austro-Ungar. Lucrari: Raporturile romanilor cu ungurii si principiele libertatei natiunali, Viena, 1852; Un document pentru limba romana din anul 1842, 1853.