Enciclopedia universală

Beza, Marcu

Beza, Marcu - (n. 30 mai 1882, Vlahoclisura, Macedonia - d. 30 mai 1949, Bucuresti) - prozator si istoric literar. Aroman. A studiat la Bucuresti Literele si Filosofia, apoi la Londra si Oxford. A fost consul general al Romaniei la Londra si profesor de limba romana la Universitatea din Londra (1910-1930) . A scris romane despre drama istorica a aromanilor: Pe drumuri, 1914; Calea destinului, 1938; Necunoscuta, 1939. Intemeietor al Centrului Roman al PEN- Clubului, membru corespondent al Academiei Romane (1923) . S-a ocupat de valentele ortodoxiei: Urme romanesti in Rasaritul Ortodox, 1935; Heritage of Byzantium (Mostenirea Bizantului) , 1947. A scris eseuri de cultura: Paper on the Romanian People and Literature (Scriere despre poporul si literatura romana) , 1920, Paganism in Romanian Foltklore (Paganism in folclorul romanesc) , 1928.