Enciclopedia universală

Cipariu, Tmotei

Cipariu, Tmotei - (n. 21 februarie 1805, Panade, jud. Alba - d . 3 septembrie 1887, Blaj) - filolog iluminist. A studiat la Blaj Filosofia si Teologia. Acolo s-a hirotonisit preot si a ramas pana la sfarsitul vietii profesor. A luat parte la miscarea de revendicare nationala si sociala a romanilor din Transilvania. Membru fondator al Societatii Academice Romane (1866) . Enciclopedist. Ii citise pe Voltaire, Jules Michelet, Feuerbach. A scos ziarul Organul luminarei (1847) . A fost unul dintre intemeietorii filologiei romanesti si alcatuitorul primei antologii sistematice a monumentelor vechi de limba: Elemente: de limba romana dupa dialecte si monumente vechi, 1857; Chrestomatia sau Analecte literarie din cariile mai vechi si mai none romanesti, tiparite si manuscrise, incepand de la secolul XVI pana la XIX, 1858. Ca optiune filologica a apartinut scolii latiniste. A scrisGramateca limbii romane, 1868, Premiul Societatii Academice Romane.