Circulatie extracorporala - Tehnica utilizata in chirurgia cardiaca pe cord deschis, permitand in mod temporar si artificial asigurarea circulatiei si oxigenarii sangelui in locul inimii si plamanilor. Circulatia extracorporala este folosita atunci cand interventiile trebuie sa fie efectuate pe inima nemiscata, scutita de circulatia sangvina, de exemplu in cazul pontajului aortocoronarian, de inlocuire a unei valvule cardiace sau de inchidere a comunicatiilor anormale intre diferite cavitati cardiace.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera C

