Consiliul National Roman Central - Organ politic suprem, constituit la 30 octombrie 1918 la Budapesta (la Arad din 2 noiembrie 1918), din cate sase reprezentanti ai Partidului National Roman si ai Partidului Social-Democrat Roman. A avut atributiile unui guvern provizoriu al Transilvaniei, conducand actiunea de inlaturare a vechilor autoritati ungare si inlocuirea lor cu consilii nationale romane. Condus de St. Cicio Pop. A pregatit si organizat Adunarea Nationala de la Alba Iulia, care a hotarit, la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu Romania. Si-a incetat activitatea o data cu crearea Consiliului Dirigent.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera C

