Creier
Creier - Parte a encefalului, cea mai elevata, mai voluminoasa si mai complexa, constituind sediul facultatilor intelectuale. Creierul cuprinde doua emisfere reunite prin creierul mijlociu, sau diencefalul, si prin corpul calos. El este situat deasupra trunchiului cerebral si a creierului mic. Creierul este inconjurat de meninge care sunt in numar de trei. Creierul este constituit, ca si restul sistemului nervos central, dintr-o substanta cenusie (corpul de neuroni si de sinapse) si din substanta alba (fibrele mielinizate). In emisfere, substanta cenusie se repartizeaza intr-un strat de suprafata gros, cortexul, si in nucleii profunzi, nucleii cenusii centrali (pallidum, putamen si nucleul caudatus). Diencefalul este compus, in principal, din doi nuclei mari cenusii simetrici, talamusul. Acestia sunt situati deasupra hipotalamusului, structura care cuprinde mici nuclei si care se prelungeste cu doua glande, hipofiza jos si epiftza in spate. Fiecare emisfera controleaza jumatatea corpului care se gaseste pe partea opusa. Substanta cenusie, compusa dintr-o ingramadire de celule nervoase, este responsabila de functiunile nervoase; substanta alba, formata din fibre nervoase, asigura conexiunile din interiorul fiecarei emisfere, intre emisfere si cu sistemul nervos central subiacent. In cortex, substanta cenusie este punctul de plecare al motricitatii voluntare, punctul de sosire al sensibilitatii si sediul principal al functiunilor superioare (constiinta, memorie, emotie, limbaj, gandire). Creierul este explorat, ca si restul encefalului, prin imagerie radiologica, scanografica si mai ales prin imagerie de rezonanta magnetica (I R M.). Creierul poate fi atins de aceleasi afectiuni ca si restul encefalului: traumatisme craniene, accidente vasculare cerebrale (obstructia sau ruptura unei artere cerebrale), tumori benigne sau maligne, encefalite, infectioase (adesea virale) sau nu, abcese, intoxicatii diverse, boli degenerative (boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, scleroza in placi), bolile congenitale cromozomice (trisomia 21). Bolile psihiatrice propriu-zise nu corespund nici unei leziuni cunoscute; totusi, depresia sau schizofrenia pot avea o origine metabolica.
