Creierul mic - Parte a encefalului situata la baza craniului, in spatele trunchiului cerebral si responsabila de coordonarea activitatii musculare necesare echilibrului si miscarilor. Atunci cand creierul mic sau fibrele nervoase in legatura cu encefalul sunt lezate, survine un sindrom cerebelos, comportand o ataxie (tulburare a coordonarii motrice). Uneori, atingerea vermisului (structura mediana, lobul de forma unui vierme, aflata intre cei doi lobi cere-belosi) predomina, iar subiectul prezinta o hipotonie musculara (relaxare musculara excesiva); el departeaza mult picioarele in pozitia in picioare si merge ca si cum ar fi in stare de ebrietate. Daca predomina atingerea unui lob cerebelos, bolnavul are probleme la inceperea si oprirea miscarilor, care sunt prea departate de corp (hipermetrie); bolnavul nu mai poate realiza miscari alternative rapide (manuirea marionetelor, de exemplu); gesturile sale sunt adesea deranjate de un tremurat.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera C

