Enciclopedia universală

Dragomirescu, Mihail

Dragomirescu, Mihail - (n. 22 martie 1868, Plataresti, jud. Ilfov - d. 25 noiembrie 1942, Bucuresti) - estetician si critic literar. A absolvit Literele si Filosofia la Bucuresti (profesor Titu Maiorescu) . Specializare la Paris si Berlin. Profesor la Universitatea din Bucuresti. Redactor delegat la Convorbiri literare (1895-1900) si editor al Convorbirilor critice (1907-1910) . Membrude onoare al Academiei Romane (1938) . Presedinte al Uniunii Scriitorilor (1912-1914; 1919-1920; 1920-1921) . Aparator al autonomiei artei, teoretician al criticii stiintifice: Criticastiintifica si Eminescu, 1895; Teoria poeziei cu aplicare la literatura romana, 1906; De la Misticism la rationalism, 1924; La science de la litterature, 4 vol., 1928-1930; Critica, 2 vol., 1927-1928; Samanatorism, poporanism, criticism, 1934. E citat de Benedetto Croce in lucrarile lui. A facut schimb de idei literare cu Paul van Tieghem, Oskar Walzel, Fernand Baldansperger. Din cenaclul Convorbirilor critice provine Liviu Rebreanu.