Enciclopedia universală

Electroencefalografie

Electroencefalografie - Examen care permite inregistrarea activitatii electrice spontane a neuronilor cortexului cerebral. Traseul obtinut este numit electroencefalograma. Electroencefalografia (EEG) are drept indicatie principala epilepsia: ea permite diagnosticarea acestei boli, precum si supravegherea tratamentului si evolutiei ei. Ea serveste, de asemenea, la stabilirea diagnosticului encefalitei, meningoencefalitei si la determinarea originii metabolice sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si de memorie, agitatie. Pe toata suprafata pielii capului sunt dispusi 10-20 electrozi, mici placi metalice legate prin fire de aparatul de inregistrat. Acesta masoara potentialul electric detectat de fiecare electrod si compara electrozii doi cate doi, fiecare comparatie traducandu-se printr-un traseu numit derivatie. Reactivitatea electroencefalografica este evaluata cu ajutorul unor probe simple: deschiderea ochilor, hiper-pnee (respiratie ampla si lenta), stimulare luminoasa intermitenta obtinuta cu descarcari luminoase scurte si intense a caror frecventa este crescuta treptat. Examenul nu necesita spitalizare. El dureaza aproximativ 20 minute, nu antreneaza nici durere, nici efecte secundare.