Hepatita - Inflamatie a ficatului, acuta sau cronica. Hepatitele toxice si medicamentoase pot fi cauzate de ntainistrarea de antibiotice, de antituberculoase, de paracetamol sau a unor hormoni. Hepatita acuta alcoolica se aseamana cu hepatita acuta toxica. Hepatitele acute bacteriene sau parazitare rezulta din afectiuni ca tuberculoza. Acestea sunt inconstante si de o intensitate variabila. Unele sunt comune tuturor hepatitelor: icterul, urina inchisa la culoare, scaunele decolorate, greturile, ficatul sensibil la palpare. Altele sunt functie de cauza: sindromul pseudogripal in caz de hepatita virala (oboseala intensa, dureri de cap, curbaturi si dureri articulare); ficatul tare si marit cu semne de impregnare alcoolica (piele fragilizata, dureri ale membrelor inferioare, tremuraturi etc.) in caz de hepatita alcoolica. Acesta este confirmat prin prelevarile sangvine care arata o crestere adesea importanta a trans-aminazelor (enzime hepatice), dovada a distrugerii acute si tranzitorii a celulelor ficatului, precum si o deviere a bilirubinei conjugatc (produs al hemoglobinei dupa legarea sa de albumina in ficat) si a fosfatazelor alcaline, dovada biologica a icterului. De asemenea, se mai cauta in sange, indeosebi la nivelul factorilor coagularii sangvine, intre care multi sunt elaborati de catre ficat, semnele insuficientei hepatocelulare cu scopul de a aprecia rasunetul hepatitei asupra functionarii ficatului. Studiul prelevatelor sangvine orienteaza, de asemenea, spre cauza hepatitei (prezenta de anticorpi antivirali, de exemplu). Evolutia este legata in mare parte de cauza, de terenul imunitar si de starea ficatului inainte sa fi survenit hepatita. Hepatitele virale evolueaza spontan in mod favorabil in majoritatea cazurilor, fara sechele. Hepatitele alcoolice pot necesita transferul pacientului la reanimare atunci cand exista semne asociate de insuficienta hepatica (hemoragii prin tulburari ale coagularii sangvine, encefalopatie); prognosticul este legat, in principal, de oprirea intoxicatiei alcoolice. Hepatitele medicamentoase regreseaza la oprirea tratamentului incriminat, dar, uneori, aceasta se intampla lent. Hepatitele bacteriene se vindeca in mod obisnuit rapid dupa prescrierea antibioticului potrivit. Hepatitele cronice. O hepatita este numita cronica atunci cand ea evolueaza pe o durata mai mare de 6 luni. Acestea sunt sensibil aceleasi cu cele ale hepatitelor acute. Simptomele hepatitei acute se regasesc, mai mult sau mai putin de importanta (dureri abdominale, icter, astenie), in hepatita cronica. Variind putin in functie de cauza, tratamentul vizeaza mai ales simptomele (administrarea de analgezice, transfuzii in caz de hemoragie digestiva, anastomoza portocava in caz de hipertensiune portala) si reechilibrarea nutritionala (administrare de vitamine si de oligoelemente). Gravitatea hepatitelor cronice este legata de posibilitatea aparitiei cu timpul a unei insuficiente hepatice ireversibile (tulburari ale coagularii sangvine, encefalopatie hepatica, acidoza metabolica) si o hipertensiune portala (stanjenire a circulatiei sangvine in vena porta). Aceasta evolutie este cauzata de constituirea unei ciroze. Cirozele pot in plus sa evolueze spre hepatocarcinom (cancer al ficatului).
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera H