Hotentotii si bosimanii
Hotentotii si bosimanii - Hotentotii si bosimanii formeaza grupul "khoisan" si au in comun o civilizatie materiala foarte rudimentara si vorbesc limbi in care singurul punct comun este scoaterea unui sunet numit "clic", ca efect al limbii pe cerul gurii. Toponimul de "hotentot" a fost dat de olandezi, in anul 1685, populatiei din Africa de Sud. In timp ce aceste populatii cantau si dansau, olandezii nu auzeau decat silaba hot, hot, hot. Hotentoti sunt pastori nomazi; ei au adoptat cresterea bovinelor, ovinelor si caprinelor de la populatia olandeza. Originea hotentotilor este neclara. Este posibil, dupa parerea unor specialisti, sa se fi nascut din melanjul dintre bosimani si populatia bantu (hamita), in primele secole dupa anul 0. In secolul al IV-lea existau deja, in regiunile Limpopo si Natal. O parte dintre ei au emigrat spre nord, la inceputul secolului al XIX-lea. In anul 1850 se regaseau, sub numele de korana, in razboi cu populatiile sotho si ngoni. Un spatiu de rezistenta a fost in Namibia, unde populatia Nama a obligat grupurile de hotentoti sa inainteze spre regiunea Cap, ocupata de germani in secolul al XIX-lea. In Namibia, populatia Herero si populatia Ovambo au rezistat dupa stabilirea protectoratului german, la finele secolului al XIX-lea. Insa, rebelii hotentoti au fost exterminati de generalul german Lothar von Trotha, in proportie de 75-80%. Hotentotii Damara, repartizati in Namibia, in numar de circa 100.000 persoane, au venit dinspre nord, respectiv din Africa de Vest si au adoptat limba hotentotilor Nama (in jur de 60.000 in prezent), dar si modul de viata nomada apropiat de cel al bosimanilor. In secolul al XVII-lea se ocupau cu artizanatul si ii aprovizionau pe herero si bosimani cu unelte, oale si bijuterii. Poporul Herero, in numar de circa 100.000 de personae, a provenit din zona Marelui Rift.
