Imunoglobulina - Proteina a serului sangvin secretata de catre plasmocite, provenite din limfocite (globule albe care intervin in imunitatea celulara) de tip B ca reactie la introducerea in organism a unei substante straine (antigen). Exista diferite tipuri de imunoglobuline: IgA joaca un rol important in lupta impotriva bacteriilor in mucoase (caile respiratorii, de exemplu); IgD intervin in maturarea limlbcitelor; IgE au un rol cheie in lupta impotriva parazitilor si in mecanismul alergiei. Ele sunt secretate impotriva aler-genelor (anumite tipuri de antigene) si antreneaza in organism eliberarea de histamina, substanta responsabila de aparitia simptomelor alergiei; IgG sunt produse in cursul unui contact cu antigenul, contact care se prelungeste, sau in cursul unui al doilea contact al organismului cu un antigen. Acesta e. ste ras-punsul-memorie, principiul in baza caruia functioneaza imunitatea dobandita si vaccinurile; IgM sunt imunoglobulinele secretate in cursul primului contact al organismului cu un antigen. O imunoglobulina este capabila sa se fixeze pe antigenul care a provocat sinteza sa; ea primeste atunci denumirea de anticorp. Imunoglobulinele neutralizeaza antigenele si le impiedica sa se reproduca. Antigenele sunt in continuare distruse de catre complement (sistem enzimatic) sau de catre celulele fagocitare (macrofage, limfocite T, polinucleare neutrofile, monocite) care se fixeaza la randul lor pe imunoglobuline. Imunoglobulinele, de origine animala sau umana, sunt utilizate ca medicamente in imunoterapie. Ele sunt indicate in prevenirea si in tratamentul bolilor infectioase (tuse convulsiva, hepatite A si B, oreion, rabie, rubeola, tetanos, varicela, zona zoster), in caz de deficit imunitar global si in prevenirea incompatibilitatii Rhesus. Administrate pe cale subcutanata, intramusculara sau intravenoasa lenta, ele ofera o protec-tie rapida, dar de durata limitata.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera I

