Incontinenta urinara
Incontinenta urinara - Pierdere involuntara a urinei. Incontinenta urinara nu trebuie sa fie confundata nici cu enurezia (pierderea involuntara de urina in timpul somnului), nici cu imperiozitatea mictionala (mictiunea involuntara in cursul unei necesitati deosebit de imperioase de a mictiona). Incontinenta urinara, la randul ei, prezinta doua forme: ea poate fi permanenta sau poate surveni la efort. Incontinenta urinara permanenta. Incontinenta urinara permanenta este consecutiva unei deficiente a sfincterului vezicii si a uretrei provocata de o boala neurologica sau de un traumatism care altereaza comenzile nervoase ale vezicii si sfincterelor. Ea mai poate aparea dupa o fractura de bazin insotita de o ruptura a uretrei sau ca urmare a unei interventii chirurgicale asupra prostatei. Incontinenta urinara permanenta se manifesta printr-o scurgere inconsolabila de urina. Aceasta consta in reeducarea sfincterului si muschilor perineului prin miscari de gimnastica sau cu ajutorul unor stimulatori musculari, mici sonde electrice nedureroase care, introduse in rect prin anus, permit stimularea acestor muschi in mod artificial. In caz de esec, sc poate practica o interventie chirurgicala. Incontinenta urinara de efort. Incontinenta urinara de efort survine mai ales la femeia in varsta sau dupa numeroase nasteri. Ea poate avea drept cauza fie o atrofiere a muschilor perineului care sustin vezica, fie o coborare a colului vezicii, fie o slabiciune a sfincterului. Pierderea de urina survine ca urmare a contractiilor brutale ale muschilor abdominali care survin, de exemplu, in urma transportarii unei greutati, unei izbucniri in ras sau unei crize violente de tuse sau stranuturilor. Acesta face apel la o reeducare a sfincterului si a muschilor perineului. In caz de esec al reeducarii, tratamentul chirurgical da rezultate foarte bune.
