Iod - Element chimic necesar sintezei de hormoni de catre glanda tiroida si care arc, de altfel, diverse utilizari in medicina, indeosebi ca antiseptic. Organismul obtine iodull de care are nevoie in forma de saruri minerale (ioduri) din alimente (apa, vietati din mare, sare). Carentele in iod se mai observa in unele regiuni muntoase indepartate de mare. Ele se traduc printr-o gusa (cresterea in volum a tiroidei), chiar o hipotiroidie (activitate redusa a tiroidei) cu un risc de intarziere mintala la copil. Iodul pentru uz extern este reprezentat, in principal, de polividonul iodat in solutie, pomada, ovule ginecologice si prin solutia alcoolica farmaceutica (denumita impropriu tinctura de iod), care este mai iritanta si se conserva mai putin bine. Activ impotriva bacteriilor si ciupercilor, iodul este indicat pentru dezinfectia materialului medical, antisepsia plagilor cutanate sau a pielii inainte de injectie, tratamentul inflamatiilor si infectiilor mucoaselor. Contraindicatiile sale sunt varsta mica (sugar), sarcina si asocierea cu antisepticele mercurice (mercurobutol). Efectele nedorite ale iodului sunt alergiile, o coloratie anormala a pielii (galben, brun, aspect murdar) si un efect caustic. Aplicatiile prea intinse si prea repetate provoaca o hipotiroidie. Iodul pentru uz intern este intrebuintat in radiologie sub forma de produse de contrast iodate, pentru a face unele structuri, precum caile urinare, opace la radiatiile X.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera I

