Enciclopedia universală

Ionescu-Gion, George I.

Ionescu-Gion, George I. - (n. 14 octombrie 1857, Pitesti - d. 29 iunie 1904, Bucuresti) publicist, istoric, membru corespondent al Academiei (1889) . A studiat la Colegiul I. C. Bratianu din Pitesti sio Sf. Sava din Bucuresti, a facut Literele si Filosofia in Franta si Belgia. Adept al directiei enciclopediste a lui B. P. Hasdeu, n-a fost in relatii bune cu directia Junimii. A tinut conferinte de popularizare a culturi la Ateneul Roman. In bune relatii cu arhitectul Ion Mincu, acesta i-a construit casa din Bucuresti. Lucrari: Ludovic XIV si Constantin Brancoveanu, 1884; Manual de poetica romana, 1888; Din istoria fanariotilor, 1891; Incercare asupra istoriei stiintelor in trecutul tarilor romane, 1894; Istoria Bucurescilor, 1899, document de referinta pana astazi; Din istoria Basarabilor, 1903.. A scris despre viata siopera Dorei d'Istria in Romania.