Enciclopedia universală

Iorga, Nicolae

Iorga, Nicolae - (n. 5 iunie 1871, Botosani - d. 27 noiembrie 1940, langa Ploiesti) - istoric, scriitor, publicist. A absolvit Literele la Iasi, a studiat apoi la Ecole des Hautes Etudes la Paris, a facut specializari la Londra, Oxford, Berlin, Munchen, Nurnberg, Leipzig. Profesor la Universitatea Bucuresti, rector al ei, presedinte al Consiliului de Ministri. A infiintat Institutul de Studii Sud- Est Europene. A pus bazele Scolii Romane de la Paris si celei din Venetia. Membru al Academiei (1911) . Asasinat de legionari. In domeniul literaturii a scris poezii: Poezii, 1893; teatru: Trei drame: Doamna luiIeremia, Gheorghe Lazar, Contra Patriei, 1912, s-a ocupat de folclor: Balada populara romaneasca, 1910 si a lasat largi sinteze de istorie literara romana si universala: Schite din literatura romana, 2 vol., 1893-1894, Istoria literaturii- romane tn secolul al XVIII-lea, 2 vol., 1901, Istoria literaturii religioase a romanilor pana la1688, 1904; Carti si scriitori romani, dinveacurile XVII-XIX, 1906; Istoria literaturii romanesti tri veacul al XIX-lea, 3 vol., 1907-1909; Poetii romani de supt stapanirea ruseasca, 1910; Istoria literaturilor romanice, 3 vol., 1920; Idees et formes litterairesfran