Naum, Gellu - (n. 1 august 1915, Bucuresti - d. 29 septembrie 2001, Bucuresti) poet. Fiul poetului Anton Naum. A studiat Filosofia la Bucuresti si Paris. Prieten cu Victor Brauner. Antifascist, nonconformist. Ca poet a fost influentat de suprarealism: Documentul incendiar, 1936; Libertatea de a dormi pe o tampla, 1937; Medium, 1945, iar spre maturitate expresia poetica a devenit mai academica: Soarele calm, 1961; A doua carte a lui Apolodor, 1964, Premiul Uniunii Scriitorilor; Descrierea turnului, 1975; Intrebatorul, 1996. A tradus din Diderot, Stendhal, Prevert, Kafka, Hugo, Rene Char. Laureat al Premiului National pentru Literatura, 1995.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera N

