Otita
Otita - Inflamatie a cavitatilor urechii medii, a mucoasei care le tapeteaza si a timpanului (miringita). Otitele pot fi acute, subacute sau cronice, dupa evolutia lor. Otita acuta este o inflamatie prin infectie bacteriana (pneumococ, haemophilus, streptococ, stafilo-coc), uneori virala, care afecteaza de cele mai multe ori copiii de varste intre 6 luni si 2 ani, in particular copiii crescuti in colectivitate. Infectia este mai intai faringeana, apoi se propaga la ureche prin canalul trompei lui Eustachio. O otita acuta se traduce printr-o durere violenta a urechii, asociata cu o febra de aproximativ 38, 5°C. Ea evolueaza in patru stadii: otita congestiva, in care timpanul nu este decat rosu; otita catarala, in care timpanul devine neted si opac; otita purulenta, in care bombarea timpanului dovedeste prezenta puroiului in casuta timpanului; otita perforata, in care o perforatie in timpan lasa puroiul sa se scurga in exterior. Complicatiile unei otite acute netratate, astazi rare, sunt extinderea infectiei la mastoida (os situat in spatele urechii), la labirint (urechea interna), la meninge sau la nervul facial. Unui copil care se plange de dureri de urechi sau a carui febra nu scade trebuie sa i se acorde ingrijiri medicale fara intarziere. Tratamentul unei otite acute este bazat pe administrarea de antibiotice, asociata sau nu cu o paracenteza (perforare chirurgicala a timpanului) atunci cand timpanul este bombat. Otita subacuta este o otita seroasa, inflamatia urechii insotita de o efuziune lichidiana (fara puroi), provocata de o proasta functionare a trompei lui Eustachio. Ea se manifesta prin otite acute repetate si/sau o scadere a auzului. Tratamentul, dificil, consta, dupa caz, in administrarea de antibiotice, in ablatia vegetatiilor adenoide, in punerea unui aerator transtimpanic (yoyo) sau, eventual, in cure termale. Exista doua tipuri de otita cronica: otita mucoasa, caracterizata printr-o perforare a timpanului, si otita colesteatomatoasa, provocata de o dezvoltare in urechea interna a unui chist epidermic, colesteatomul. O otita cronica se traduce printr-o scadere a auzului si printr-o scurgere; otita cronica colesteatomatoasa se complica, in unele cazuri, cu o paralizie faciala, cu o labirintita sau cu o meningita. Tratamentul este mai ales chirurgical si consta in repararea timpanului sau in practicarea ablatiei colesteatomului.
