Enciclopedia universală

Paunescu, Adrian

Paunescu, Adrian - (n. 20 iulie 1943, Copaceni - Balti, Basarabia) - poet. A absolvit Filologia la Bucuresti. A condus revista Flacara (1973-1985) si cenalul Flacara (1973-1982) , apoi revistele Vremea si Totusi iubirea, cenaclul Totusi iubirea (din 1990) . Dupa 1989, membru al Partidului Socialist al Muncii (1992-1996) , in care calitate devine senator de Dolj, apoi al PSD, continuand sa fie parlamentar si membru in diverse comisii. Poet social, de ua romantism arborescent: Ultrasentimente, debut, 1965; Mieii primi, 1966; Fantana somnambula, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1968; Istoria unei secunde, 1972; Pamantul deocamdata, 1976; Manifest pentru sanatateapamantului, 1980; Iubiti-va pe tunuri, 1981; Totusi, iubirea, 1983; Manifest pentru mileniul trei, 1984; Sunt un om liber, 1989; Poezii cenzurate, 1990; Trilogia carunta, cu volumele: Romaniada, Bietii lampagii, Noaptea marii betii, 1993-1994; Front fara invingatori, 1995; Infractiunea de a fi, 1996; Tragedia nationala, 1997; Deromanizarea Romaniei, 1998; Cartea Cartilor de poezie, 1999; Meserie mizerabila, sufletul, 2000; Liber sa sufar, 2003.