Enciclopedia universală

Solstitiile

Solstitiile - In astronomie, se numesc solstitii cele doua momente din an cand planul determinat de centrul Soarelui si de axa de rotatie a Pamantului este perpendicular pe planul orbitei Pamantului. In cele doua momente ale anului unghiul facut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variatia acestui unghi in cursul anului se explica prin aceea ca axa de rotatie a Pamantului nu este perpendiculara pe orbita lui. In jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, in emisfera nordica are loc solstitiul de vara, adica inceputul verii astronomice; in preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima. Simultan, in emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, adica inceputul iernii astronomice, cand inaltimea Soarelui deasupra orizontului si intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu rasare si se afla la unghiul maxim sub orizont). In jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstitiul de iarna in emisfera nordica si solstitiul de vara in emisfera sudica. Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstitiile nu pot fi numite nici "de vara" nici "de iarna". Atunci cand in emisfera nordica are loc solstitiul de vara, miscarea aparenta a Soarelui vazut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordica si, simetric, cand are loc solstitiul de vara in emisfera sudica traiectoria Soarelui atinge extrema sudica.