TDM - (Time-Division Multiplexing) - o forma de multiplexare -combinare de semnale separate intr-o singura transmisie de mare viteza - in care transmisia este impartita in segmente , fiecare segment avand un element dintr-un semnal. in aceasta multiplexare sunt luate esantioane din semnalele separate, in ordine, la intervale regulate - indiferent daca au sau nu date de trimis - si esantioanele sunt "incarcate" intr-un singur canal. Efectul este oarecum similar unui grup de pietoni ordonati, care urca unul cate unul, in ordine, pe un trotuar rulant.
Enciclopedia universală: articole și definiții cu litera T

