Vertij
Vertij - Senzatie eronata de deplasare in raport cu spatiul inconjurator sau a spatiului in raport cu corpul, legata de un dezechilibru intre cele doua aparate vestibulare. Un vertij este insotit adesea de greturi, de varsaturi si de transpiratii, de o paloare si mai ales de angoasa; se mai pot asocia acufenele (zbamaiturile in urechi) si o surditate unilaterala. In limbaj curent, sunt denumite in mod impropriu vertije diferite senzatii care sunt considerate de medici ca "false vertije": slabiciune a picioarelor, instabilitate, vedere neclara, vedere dubla, teama de a cadea etc. Dupa localizarea atingerii, se disting vertijele periferice si vertijele centrale. Vertijele periferice sunt provocate de o atingere a urechii interne (sediul vestibulului si al cohleei) sau a nervului vestibular (nerv care se uneste cu nervul cohlear pentru a forma nervul auditiv). Vertijele centrale atesta o atingere a centrilor vestibulari din interiorul encefalului. Vertijele periferice cauzale de o atingere a urechii interne cuprind boala lui Meniere, de cauza necunoscuta, care afecteaza simultan vestibulul si cohleea. Vertijul paroxistic benign, de pozitie, caracterizat prin durata sa scurta, declansat de o miscare brusca de rotatie a capului, se clasifica, de asemenea, printre vertijele periferice. O labirintita (inflamatie a labirintului) prin propagarea unei infectii a urechii medii (otita acuta sau cronica), unele intoxicatii medicamentoase (cu amidozide), un traumatism cranian pot, de asemenea, sa fie responsabile de vertijele periferice. Vertijele periferice prin atingerea nervului vestibular sunt cauzate de un neurinom al sistemului acustic (a VlII-a pereche de nervi cranieni) sau de o nevrita vestibulara (distrugerea brutala, de origine probabil virala, a nervului vestibular). Vertijele centrale sunt de origine vasculara (accident vascular cerebral), tumorala, traumatica, infectioasa sau toxica. Inainte de toate este cel al cauzei, de fiecare data cand acest lucru este posibil: prescrierea de antibiotice impotriva unei infectii, incetarea luarii unui anume medicament, ablatia chirurgicala a unei tumori etc. Tratamentul simptomelor recurge la repausul la pat, la antiemetice (impotriva varsaturilor) si la anxiolitice (impotriva angoasei). Prevenirea recidivelor si tratamentul vertijelor cronice cuprinde cure de antivertiginoase, o reeducare a echilibrului , eficace mai ales pentru vertijele de pozitie -, o psihoterapie dar si corectarea oricarui deficit vizual sau auditiv care poate agrava tulburarile.
