Vipera
Vipera - Viperele sunt serpi veninosi din familia Viperidae, familie care cuprinde in jur de 80 de specii raspandite in Eurasia si regiunile tropicale si subtropicale din Africa. Specia "Vipera berus" este raspandita in nord, din Scandinavia pana la cercul polar de nord. Viperele din subfamilia "Crotalinae" de care apartine si sarpele cu clopotei (crotalul) au posibilitatea de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. In general viperele au o lungime de la 20 de centimetri ("Bitis peringueyi") si pot ajunge pana la 2.5 metri ("Lachesis muta"). Corpul sarpelui este latit, avand frecvent un desen ce seamana cu litera "V" pe cap, care are o forma triunghiulara. Spre deosebire de "Colubridae" (naparca) si "Elapidae", au corpul acoperit cu solzi mici. Toate speciile din cadrul familiei sunt veninoase, veninul fiind produs de o glanda cu venin, otrava fiind injectata victimei prin doi dinti lungi situati pe maxilarul superior, fiind prevazuti cu un canal. Aproape toate speciile sunt adaptate sa traiasca pe sol, numai speciile "Atheris" din Africa ducand o viata arboricola. Dintre speciile care traiesc pe sol pot fi amintite cele din regiuni de desert, ca "Bitis peringueyi" sau vipera cu corn africana ("Cerastes"), care se deplaseaza lateral pe nisip, sau vipera "Adenorhinos barbouri" care se deplaseaza prin miscari de alunecare. Viperele sunt in general active ziua si in amurg, cu exceptia celor din regiunile calde tropicale, care sunt active noaptea. Speciile care traiesc in regiunile cu clima temperata cad iarna intr-o stare de amortire. Hrana lor consta in special din mamifere mici, care sunt omorate de veninul injectat prin muscatura viperei. Veninul de vipera este hemotoxic, distrugand hematiile si tesuturile cu care vine in contact (rezultatul fiind necroze), avand totodata o actiune anticoagulanta. Printr-o actiune neurotoxica poate produce paralizii. Cateva specii, ca "Macrovipera schweitzeri", s-au specializat pe vanare de pasari. Speciile mai mari, ca "Bitis gabonica", vaneaza animale mai mari, ca de exemplu porcul cu tepi (Hystricidae) sau maimute (Primates), lilieci (Chiroptera) si antilope pitice (Neotragus pygmaeus). Alte specii, ca "Vipera ursinii", se hranesc in special cu diferite animale mici si artropode (insecte). Cu mici exceptii, viperele sunt animale vivipare (nasc pui vii). Arealul lor de raspandire este o mare parte din Africa fara Madagascar, Asia cu unele insule si Europa. Viperele provin probabil din Africa de unde s-au raspandit adaptandu-se la noile conditii climatice. Astfel, "Daboia russelii" sau "Macrovipera lebetina" au un areal de raspandire foarte mare, pe cand "Montatheris hindii" sau "Macrovipera schweizeri" traiesc pe areale mai restranse in Africa. Majoritatea lor traiesc in regiunile tropicale sau subtropicale, cu exceptia lui "Vipera berus" care traieste in Scandinavia. In Romania, Clisura Dunarii, zona in judetul Mehedinti, este numita "polul viperelor".
