Streptococie: Infectie provocata de un streptococ. Streptococii, bacterii Gram pozitive, sunt germeni pio-geni (susceptibili sa antreneze formarea de puroi); se deosebesc, dupa cum are sau nu are loc formarea de puroi, streptocociile supurative si streptocociile nesupurative. Streptococia supurativa este o infectie cu streptococ ce antreneaza formarea de puroi, fiind contractat de cele mai multe ori pe cale aeriana. Mecanismul acestei infectii este fie multiplicarea germenelui, fie o toxiinfectie (infectie printr-o toxina secretata de catre bacterie). Infectiile supurative cu streptococ, frecvente la copil, ating indeosebi caile aeriene superioare (angina, sinuzita, adenita) si urechile (otita). O atingere cutanata (impetigo, erizipel, celulita inflamatie a tesutului subcutanat) este, de asemenea, posibila. Septicemia cu streptococ (diseminarea germenelui prin circulatia sangvina), rara, porneste de cele mai multe ori de la un focar infectios initial urinar sau digestiv. Toxiinfectiile cu streptococ sunt reprezentate prin scarlatina: germenele este localizat in gatlej si provoaca o angina, dar toxina difuzeaza in tot organismul si declanseaza alte semne ale afectiunii (eruptie cutanata, indeosebi). Tratamentul consta in administrarea de antibiotice din grupa penicilinelor. Astfel de infectii pot recidiva: anginele streptococice cu repetitie nu sunt rare la copil. Streptocociile pot aparea la mai multe saptamani dupa infectarea initiala, atunci cand germenii au disparut din organism. Ele antreneaza un important sindrom inflamator. Reumatismul articular acut (inflamatie a articulatiilor mari si a inimii), glomerulonefrita acuta (atingere a rinichilor care se traduce prin edeme si o hipertensiune arteriala), coreea lui Sydenham (atingere neurologica ce se manifesta prin miscari anormale), eritem nodos (placi cutanate dureroase) sunt streptococii nesupurative. Diagnosticul impune cautarea antigenelor streptococice (antistreptolizine, anti-nucleaze, antiDNAze) in sange. Tratamentul face apel la antibiotice din grupa penicilinelor si la corticosteroizi . Sunt posibile sechelele, ca o valvulopatie cardiaca consecutiva unui reumatism articular acut.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Stres: Stare reactionala a organismului supus unei actiuni bruste (Din engleza, stress, efort intens). Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenumarate: traumatism, soc emotional, operatie chirurgicala, intoxicatie, frig si, in general, constrangerile vietii zilnice (zgomot, apeluri telefonice multiple, surmenaj, transportul urban etc ). Agresiunea declanseaza la nivel cerebral (hipofiza) o "reactie de alarma", care stimuleaza secretia de cortico-trofina (ACTH) si deci de hormoni suprarenalieni (cortizol) care modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului si antreneaza indeosebi o tahicardie, o hiperventilatie respiratorie si o vasoconstrictie arteriala. Atunci cand stresul ramane minor, el joaca un rol pozitiv ameliorand capacitatile de adaptare la agresiune. Nu acelasi lucru se intampla atunci cand agresiunea este foarte intensa ori cand ea sc prelungeste. Stresul pune in joc factori neurovegetativi, endocrini sau tisulari. El provoaca simptome a caror localizare variaza de Ia individ la individ. Cel mai cunoscut simptom este ulcerul gastric: un stimul repetat antreneaza contractia retelei arteriale care iriga mucoasa stomacului. Daca stresul persista, survine o ischemie (insuficienta circulatorie care cauzeaza o alterare sau o necroza a tesuturilor), responsabila de hemoragii sau de perforatii ale peretelui gastric. Printre alte boli legate de stres figureza afectiunile cardiovasculare (angor, infarct miocardic, hipertensiune arteriala), digestive (tulburari de tranzit, colite, ulcere), dermatologice (eczema, alopecie sau caderea parului), endocrine (risc de decompensare grava a unei insuficiente suprarenaliene cronice), ginecologice (tulburari ale ovulatiei si/sau ale fluxului menstrual). Stresul mai poate fi si sursa durerilor si indispozitiilor de origine neurovegetativa (palpitatii, stare scurta de indispozitie fara pierderea constientei, sincopa), stari de oboseala rebela, de depresie, de insomnie, de anorexie, chiar de confuzie mintala. Inainte de toate, tratamentul este preventiv si consta in dobandirea unei mai bune rezistente Ia stres; cea ce trebuie examinat si modificat este modul global de viata al pacientului. Se poate recurge la relaxare, la sport, la yoga, la acupunctura. In caz de boala a carei cauza o constituie stresul sau un factor de risc, tratamentul consta in tratarea bolii si in lupta impotriva stresului.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Stridor laringean: Zgomot respiratoriu anormal, acut si patrunzator al nou-nascutului, ce survine la inspiratie si cauzat de o afectiune a laringelui. Un stridor laringean este un fenomen foarte frecvent si in mod obisnuit benign. De cele mai multe ori, el este legat de o laringomalacie (invaginare respiratorie a peretilor laringelui) provocata de o rigiditate insuficienta a laringelui: la fiecare inspiratie, acesta se prabuseste spre interior, ceea ce declanseaza un zgomot respirator, stridorul propriu-zis. Laringomalacia si stridorul se vindeca spontan in cateva luni.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Strigatura: specie a liricii folclorice care insoteste dansul ori marile sarbatori din cadrul traditiilor familiale, cu structura concisa, in versuri, de obicei catren, exprimand o caracterizare sentimentala ori satirica a situatiei, a personajelor actiunii in desfasurare.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S