Sturzul: se intalneste peste tot in lume; el traieste mai ales in padure, dar se simte la fel de atras de parcuri si de parcele (acestea sunt lanuri sau livezi separate unele de altele prin garduri vii sau copaci). Cantecul sau este subtire, melodios si elaborat; sturzul este clasat, de altfel, printre cele mai bune pasari cantatoare. La sturz, abdomenul si pieptul sunt in general impestritate. Aceasta pasare isi cauta hrana pe pamant: se hraneste cu viermi, melci, insecte si fructe. Cuibul sau se aseamana cu cel al mierlei; este in general construit intre ramurile unui copac, la o inaltime ce variaza intre 3 si 10 metri de la sol. Femela este cea care il construieste in martie-aprilie, din tulpini, radacini si ramurele. Dupa aceea ea depune in cuib 4 sau 5 oua albastre-verzui presarate cu puncte rosietice, pe care le cloceste singura timp de 2 saptamani. Tinerii pui sunt luati in grija de mascul la 2 saptamani dupa ce au iesit din oua si femela incepe atunci o a doua ponta (proces de eliminare si depunere a oualor).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sturzul cantator (Turdus philomelos): Este o pasare salbatica intalnita in toata tara, din delta si pana in vaile muntilor. Este prezent in toata Europa, mai putin Peninsula Iberica. Sturzul cantator impresioneaza cu cantecele sale deosebite pe care le putem auzi mai des primavara devreme cand este perioada de imperechere. Este o pasare migratoare care soseste la noi la inceputul lui martie si pleaca toamna tarziu. Poate fi des intalnit si in gradini si parcuri unde este o prezenta incantoatoare datorita cantecului sau si una folositoare datorita faptului ca se hraneste cu melci, larve si insecte care pot fi sunt daunatoare gradinilor. Uimeste prin modul istet prin care reuseste sa consume melcii; dupa ce gaseste un melc il duce pe o "nicovala" de care loveste melcul repetat pana cand cochilia acestuia se sparge. Mai rar se hraneste cu diferite feluri de fructe si seminte. Aspectul sturzului cantator este foarte asemanator cu cel al sturzului de vasc, doar ca este mai mic si in nuante mai deschise. Spatele si aripile sunt brune, cu nuante mai inchise pe aripi. Gusa, pieptul si burta sunt alb-galbui cu pete brun inchis, sub forma unor sageti. Nu exista diferente intre mascul si femela. Lungimea corpului este de 23 cm, anvergura aripilor de 33-36 cm iar greutatea de 70-90 g. Cuibul are forma unei cupe facute din iarba si este construit in tufisuri sau in copacii nu foarte inalti. Incepand cu luna martie femela depune cate 3-5 oua in 2-3 serii pe an. Ouale sunt verzui cu pete maronii. Desi este o pasare salbatica care se vaneaza in perioada 1 august - 15 martie, sturzul cantator nu prezinta un interes vanatoresc crescut datorita dimensiunilor sale reduse.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sturzul de vasc (Turdus viscivorus): Se spune ca acolo unde este vasc vom gasi neaparat si sturzul de vasc (Turdus viscivorus) care consuma cu mare placere fructele acestei plante. De obicei ierneaza la noi dar se intampla si sa migreza spre Sudul Europei in iernile mai grele. Sturzul de vasc se remarca si prin cantecul sau deosebit de frumos. Il putem intalni atat in padurile de ses cat si in padurile de conifere dar si in gradinile si parcurile cu vegetatie bogata. Se hraneste atat cu fructe de padure cat si cu viermi, insecte si diferite seminte gasite pe sol. Coloritul general al sturzului de vasc este brun-cenusiu fara diferente intre mascul si femela. Caracteristice sunt punctele de culoare brun inchis de pe piept si burta. Ciocul este negricios iar picioarele sunt galbui. Lungimea corpului este de 27cm, anvergura aripilor de 42-48cm iar greutatea de 110-140g. Este cea mai mare dintre pasarile care canta de la noi. Sturzul de vasc este asemanator la infatisare cu sturzul cantator de care se deosebeste prin coloritul general mai inchis, petele de pe abdomen sunt mai mari, ciocul este mai inchis la culoare iar marimea corpului este aproape dubla. Sturzul de vasc isi construieste cuibul in copaci, la incheieturile ramurilor. Femela depune 3-5 oua in doua serii pe an.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sturzul viilor (Turdus iliacus): Este o pasare specifica nordului Europei, in special pentru Peninsula Scandinava si zona Siberiana unde prefera sa-si creasca puii. In Romania este intalnit in sezonul rece, incepand cu luna octombrie si pana in aprilie-mai si poate fi observat in zonele cu multe tufisuri sau in vii, de unde a primit si numele. Sturzul viilor este un sturz de dimensiuni mici, cu un penaj predominat brun. Pieptul, gusa si cu burta sunt albe cu puncte brune. Flancurile sunt rosii-caramizii iar in zbor se poate vedea coloratia rosie de sub aripi. Specific speciei este spanceana de nuanta deschisa care porneste de la baza ciocului si pana la ceafa. Nu exista diferente majore intre mascul si femela. Sturzul viilor are o lungime de 21 cm, o deschidere a aripilor de 33-35 cm si o creutate de 55-75 g. Sturzul viilor are un meniu foarte variat. In general se hraneste pe sol cu seminte, viermi, insecte, fructe de padure si cu fructele ramase in copacii din livezi. Sturzul viilor isi face cuibul in tufisuri, arbusti sau direct pe pamant, intr-o scobitura si are forma unei cupe. Femela depune 4-6 oua in doua serii pe an pe care le cloceste 12-13 zile.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S