Targoviste - enciclopedia universala
Targoviste: Orasul este capitala de judet si are o populatie de 100.000 de locuitori. Este situat pe o terasainalta de 260 m, deasupra vaii Ialomitei, la limita intre regiunea deluroasa subcarpatica si de campie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la Rucar- Campulung-Targoviste-Targsor-Braila, cu ramificatii spre Bucuresti. Perioada medievala i- a adus recunoasterea ca targ de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continete, cu cele ale producatorilor locali. Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic. In Muzeul de Arheologie se gasesc vestigii ale culturilor din aceste vremuri, precum si din perioada bronzului si din epoca fierului, podoabe, unelte si monede geto-dacice, din vremea regilor Burebista siDecebal, precum si din epoca bizantina. Prima mentiune a orasului dateaza din 1396, iar primul act oficial din 1406 si apartine lui Mircea cel Batran, voievod al Tarii Romanesti, ce a opus trei decenii derezistenta in fata Imperiului Otoman si a batut moneda cu caractere latine. Din 1424 se pastreaza prima reglementare comerciala facuta de domnitorul Dan II cu mestesugarii sasi de la Brasov, care furnizau arme. Vlad Tepes urca pe tron in 1456, cu sprijinul lui Stefan cel mare si Iancu de Hunedoara si se inscrie in istorie cu victoria din 1462 impotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. Tarile romane atesta astfel un program crestin si de identitate spirituala inca din perioada formarii constiintei nationale. Voievodul Radu cel Mare recladeste, incepand cu 1499, biserica Sf. Nicolae din Deal, cunoscuta azi ca Manastirea Dealu. Mihai Viteazul a reusit in 1600, pentru prima oara, sa dea un chipprogramului de identitate al domnilor din toate provinciile romanesti care i-au premers, reusind unirea celor trei principate romanesti si fiind recunoscut in intreaga Europa ca un aparator al crestinatatii. Capul sau se afla ingropat la Manastirea Dealu. Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El a intarit fortificatiile orasului, a reparat vechi biserici si a construit multe altele noi. Constantin Brancoveanu a fost ultimul domn pamanten si crestin care a construit in zona Targovistei, pastrand deschisa calea Brasovului. Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, dupa ce straluceste la Bucuresti, restabilind domniile pamantene pe scaunul tarii, se sfarseste trist la Targoviste. Tudor si multi dintre soldatii sai sunt masacrati de eteristi pe locul din fata Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatra, in amintirea lor. Targovistenii au participat activ la revolutia romana din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unionistilor. Cultura orasului a fost pe masura istoriei sale. Aici au aparut primele tiparituri in slavona din Tara Romaneasca si apoi culitere latine. Macarie, calugarul, a imprimat la tiparnita de la Manastirea Dealu o trilogie religioasa: Liturghier, Octoih, Evangheliar, sub protectia lui Radu cel Mare. Traditia va fi continuata de Dimitrie Liubavici si diaconul Coresi, nume cu rezonanta in epoca, chemat la Brasov de Johannes Honterus. Ei vor face ca Targovistea sa fie, alaturi de Brasov, unul din polii de formare a limbii romane literare. Domnitorul Neagoe Basarab este consideratprimul erudit roman. De la el se zice ca au ramas Invataturile lui Neagoe catre fiul sau Teodosie, care poate sta alaturi de Principele lui Machiavelli, ca una dintre scrierile europene importante din veacul al XVI-lea. Scurta domnie a lui Petru Cercel (1583-1585) , erudit renascentist, venit domn cu sprijinul Frantei, scolit in mai multe tari europene, este deosebit de importanta. El reconstruieste palatul domnesc, biserica si parcul acestuia, realizeaza aductiunea de apa, deschide prima turnatorie de bronz pentru tunuri si infiinteaza prima Academie domneasca. In vremea lui Matei Basarab apare, in tipografiile de la Manastirea Dealu si Mitropolie, una din primele carti in limba romana: Indreptarea legii, care, impreuna cu Carte romaneasca de invatatura, aparuta in Moldova, pot fi considerata cu adevarat un cod al lui Hamurabi", piatra de temelie legislativa pentru civilizatia romaneasca. Mai tarziu, sub domnia lui Constantin Brancoveanu, prin tiparnitele lui Antim Ivireanul si Gheorghe Radovici, se vor ivi noi tiparituri. Tot acum se creeaza un stil arhitectural specific romanesc, imbinare intre arhitectura populara si cea renascentista locala, boiereasca. Stilul brancovenesc a devenit prin excelenta stilul romanesc si a fost preluat de celebri arhitecti moderni. Se pune baza invatamantului in Tara Romaneasca prin scoala infiintata in 1646, la Targoviste. La cumpana dintre veacurile al XVIII-lea si al XIX-lea se poate vorbi despre o adevarata renastere nationala, generata de scriitori plecati de la Targoviste si care au asezat temeliile moderne ale limbii si literaturii romane: Ienachita, Nicolae si Iancu Vacarescu, Vasile Carlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuta, Ion Ghica, Ioan Alexandru Bratescu Voinesti, Elena Vacarescu ai Smaranda Gheorghiu (maica Smara) , autoarea unor note de calatorie la Polul Nord.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera T
