Disfagie - enciclopedia universala
Disfagie: Tulburare a deglutitiei legata de dificultatea trecerii alimentelor din gura spre stomac. Disfagiile pot fi de origine otorinolaringologica, digestiva sau neurologica. Primele sunt, in principal, consecinta infectiilor faringeene (angina, faringita), tumorilor benigne si maligne ale faringelui, cancerului de esofag, refluxului gastroesofagian si acalaziei (pierderea coordonarii miscarilor tubului digestiv). O disfagie de origine neurologica poate fi observata in cursul sindromului pseudobulbar. Acest sindrom, care asociaza tulburari ale deglutitiei, ale vorbirii si ale mobilitatii fetei, este, in general, de origine vasculara. Disfagii de origine neurologica pot, de asemenea, sa fie provocate de o miastenie, o difterie, un botulism, o poliomielita anterioara acuta si o poliradiculonevrita. Disfagia survine cel mai des in timpul luarii de medicamente solide, apoi se agraveaza treptat, producandu-se ca urmare chiar si in timpul inges-tiei de lichide. Ea poate merge pana la afagie (imposibilitatea de a inghiti). O disfagie poate sa fie insotita de false-rute alimentare, de dureri cervicale sau retrosternale, de hipersialoree (secretie excesiva de saliva). Orice disfagie prelungita impune un examen complet al faringelui si al esofagului (fibroscopie, radiografie, chiar manometrie, sau masurarea presiunilor esofagiene), si, daca este nevoie, de explorari otorinolaringologice si neurologice. Tratamentul unei disfagii este cel al cauzei sale.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D
Disfibrinogenemie - enciclopedia universala
Disfibrinogenemie: Anomalie congenitala sau dobandita a coagularii cauzata de producerea unui fibrino-gen (factor de coagulare) anormal.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D
Disfonie - enciclopedia universala
Disfonie: Anomalie a calitatii vocii care devine ragusita, stinsa, prea ascutita, prea grava sau bitonala (emiterea simultana a doua sunete). Exista doua tipuri de disfonie, dupa mecanismul implicat: tulburari ale mobilitatii laringelui prin compresia sau iritarea nervilor care il comanda, antrenand o paralizie; anomalie a insasi mucoasei laringelui, mai ales a corzilor vocale. Principalele cauze ale paraliziilor sunt tumorile (ale glandei tiroide, ale esofagului, ale bronhiilor, ale faringelui), infectiile (gripa, febra tifoida), traumatisme (ale craniului, ale gatului), atingeri neurologice ale trunchiului cerebral sau ale nervilor cranieni 9, K) si II. Cauzele anomaliilor care afecteaza direct laringele sunt surmenajul vocii, laringitele acute, laringitele cronice, legate in particular de fumat, si mai ales cancerele laringelui. Atunci cand o disfonie este urmarea surmenajului vocal (oratori, cantareti), se incearca reeducarea vocii prin tehnici de ortofonie. Totusi, ramane important sa se trateze cauza disfoniei. O disfonie nu trebuie banalizata sau neglijata, deoarece pacientul nu-si da seama de valoarea acestui semn; un examen medical aprofundat se impune de indata ce alterarea vocii se prelungeste mai mult de cateva zile.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D
Disgenezie - enciclopedia universala
Disgenezie: Malformatie a unui organ sau a unui tesut, survenind in timpul dezvoltarii embrionare. Disgenezia epifizara, legata de o hipotiroidie congenitala, se manifesta la copil prin anomalii de dezvoltare a nucleului de osificare a epifizelor, extremitatile oaselor luni. Disgenezia gonadica, malformatie a glandelor genitale, este o cauza a sterilitatii. Ea este consecinta fie a unei anomalii cromozomiale (sindromul lui Turner la femeie, sindromul lui Klinefelter la barbat), fie unei mutatii genetice.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D
