Voma sugarului - enciclopedia universala
Voma sugarului: Expulzie, alimentara sau nu, de abundenta medie sau mare, a continutului stomacal al sugarului. Vomele, care constituie un simptom foarte frecvent la copilul mic pot dezvalui cauze multiple, de la cele mai benigne pana la cele mai serioase. Schematic se deosebesc doua mari tipuri de voma in functie de momentul survenirii ei: cele care sunt de aparitie recenta, survin in mod acut si sunt susceptibile sa duca la o stare de deshidratare; si acelea care sunt repetitive, se prelungesc si pot induce o stare de denutritie. Vomele de aparitie recenta, insotite de cele mai multe ori de febra trebuie sa conduca la cautarea unei cauze infectioase fie digestive (gastroenterita), fie nedigestiva (otita, infectie urinara, mai rar meningita). Vomele repetitive, de obicei nefebrile, sunt uneori consecinta unei erori a regimului alimentar (supraalimentatie) sau a unei intolerante alimentare (la proteinele din laptele de vaca, mai rar la gluten). Dar ele pot sa aiba si o cauza mecanica (stenoza de pilor), pot fi expresia unui reflux gestroesofagian sau a unei malpozitionari cardiotuberozitare (anomalie morfologica a cardiei, sfincterul situat la jonctiunea esofagului cu stomacul, si a portiunii superioare a stomacului). Tratamentul vomelor sugarului este exclusiv cel al bolii de origine. Nici un tratament simptomatic (administrare de antiemetice, de antispasmodice) nu trebuie sa fie intreprins atata vreme cat nu se cunoaste cu precizie cauza vomelor. Prognosticul depinde de consecintele imediate ale simptomului (deshidratare sau denutritie), de identificarea cauzei vomelor si de eficacitatea tratamentului acesteia.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Voniga, David - enciclopedia universala
Voniga, David: (n. 8 noiembrie 1867, Gyula, Ungaria - d. 31 octombrie 1933, Giroc, langa Timisoara) - preot, poet, publicist, Studii teologice la Arad. Editorul primei reviste in limba romana "Lumina (1894) , din Gyula. A predat la scoala in limba romina din Gyula si la Institutul de educatoare din Szarvas. A activat in cadrul Societatilor de lectura din cele doua parti ale Gyulei: Orasul Mare Romanesc si Orasul Mic Romanesc. Poeziile lui reprezinta un segment de referinta din istoria literaturii romane din Ungaria. Lucrari: Dor si jale, 1896; Cuvantari bisericesti, 1903; Istorioare biblice, 1908; Mizerie, boala, crime, degenerare, 1910.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vorbirea directa si indirecta - enciclopedia universala
Vorbirea directa si indirecta: Sunt cele doua procedee prin care se redau, oral sau in scris, spusele unei persoane. Atribuirea acestor spuse unui locutor se face printr-un verb al spunerii (verba dicendi) sau al declaratiei (verba declarandii). Vorbirea directa se recunoaste in scris dupa semnele de punctuatie (",:,--). In exprimarea orala, dupa verbul de declaratie se face o pauza urmata de schimbarea intonatiei. In scris, verbul declaratiei poate fi asezat inaintea, in interiorul sau la sfarsitul comunicarii. El poate fi neutru (a spune, a zice), dar poate adauga informatii despre felul in care enunturile sunt sustinute (sopteste, striga, se rasteste) sau sunt gandite (considera, crede, presupune) sau despre felul in care sunt formulate judecatile (pretinde, isi imagineaza). Enunturile din vorbirea directa pastreaza indiciile de persoana, loc si timp verbal care arata cine vorbeste, cui si cand ii vorbeste. Propozitiile sau frazele pot fi: afirmative sau negative, interogative, imperative sau exclamative. Vorbirea indirecta suprima semnele de punctuatie si marcile specifice adresarii (apelative, interjectii) sau expresivitatii (interogatii, exclamatii) si este introdusa de un verb al declaratiei care poate fi urmat de: o subordonata completiva (el raspunde ca
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vornic - enciclopedia universala
Vornic: 1. Mare dregator din sfatul domnesc, conducator al Curtii domnesti, avand drept de judecata asupra intregii tarii (cu exceptia Olteniei). In Moldova, avea importante atributii cu caracter militar. 2. Reprezentant al domniei in orase, cu atributii judecatoresti.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
