Varice ale membrelor inferioare - enciclopedia universala
Varice ale membrelor inferioare: Dilatatii patologice permanente ale unei vene a coapsei si mai ales a gambei, insotite de o ulceratie a peretelui sau. Varicele membrelor inferioare sunt de cele mai multe ori esentiale sau idiopatice, adica ele constituie fenomene izolate si nu sunt consecinta nici unei boli. Ereditatea, factorii hormonali, o supraincarcare ponderala, un mod de viata sedentar, stationarea indelungata in picioare si/sau la caldura pot favoriza aparitia varicelor. Acestea sunt legate de un defect de etanseitate al valvulelor venoase, care impiedica in mod normal refularea sangelui in jumatatea inferioara a corpului; de aici rezulta o dilatatie a venelor, predominand la picioare din cauza greutatii. Simptomele sunt provocate mai ales de acumularea de sange in gambe, nu atat de varicele in sine; crampe, greutate in picioare, furnicaturi, rar dureri in adevaratul sens al cuvantului. Apoi se formeaza un cordon albastru, moale, sinuos vizibil prin piele, care se aplatizeaza in pozitia intinsa si iese in evidenta in pozitia in picioare. Varicele se afla la originea a trei feluri de complicatii. Flebita superficiala, inflamatie acuta a jurul varicelor membrului inferior, se traduce printr-o durere si o modificare a pielii (inrosire, aspect cartonat) in lungimea segmentului varicos. Ruptura de varice antreneaza o hemoragie abundenta si neasteptata. Sangerarea unei varice poate sa se scurga in exterior sau poate da nastere unui hematom subcutanat dureros. Tulburarile cutanate se produc pe termen lung. Acestea sunt, in general, o dermita ocre (coloratie bruna a pielii) si ulcere varicoase (plagi persistente frecvent suprainfectate). Tratamentul nu vizeaza doar atenuarea eventualelor simptome sau actionarea doar pe plan estetic, ci si impiedicarea agravarii varicelor si prevenirea complicatiilor lor. Tratamentul varicelor esentiale ale membrului inferior face apel la mai multe metode, uneori combinate: lupta impotriva acumularii de sange (purtatul de ciorapi de contentie, suprainaltarea picioarelor in timpul somnului, suprimarea expunerii picioarelor la caldura), prescrierea de medicamente venotonice, sclerozarea varicelor (prin injectarea unei substante atrofiante), tratamentul chirurgical prin stripping (ablatia unei vene prin doua mici incizii practicate la nivelul gleznei si al coapsei) sau CHIVA (chirurgie hemodinamica a insuficientei venoase in regim ambulator), care consta in ligaturarea venelor deficiente. Curele termale pot fi benefice, in particular pentru tratamentul tulburarilor cutanate pe termen lung si al ulcerelor varicoase. Cateva reguli de igiena permit prevenirea sau intarzierea aparitiei varicelor: compensarea sedentarismului prin exercitii fizice (mers, natatie), evitarea stationarilor indelungate in picioare si a tuturor formelor de caldura (expuneri la soare, sauna), dormitul cu picioarele suprainaltate, purtatul de ciorapi de contentie si evitarea comprimarii gambelor (sosete, ciorapi sau ghete prea stranse la partea de sus, care risca sa actioneze ca un garou).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Varice esofagiene - enciclopedia universala
Varice esofagiene: Dilatatii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventa a varicelor esofagiene este ciroza hepatica, alteratie cronica a starii ficatului, fie ca este vorba de o origine alcoolica, autoimuna (ciroza biliara primitiva) sau metabolica (hemocromatoza). Varicele esofagiene nu se manifesta prin nici un simptom atata vreme cat nu se rup. Ele sunt asociate uneori cu ascita (efuziune lichidiana in peritoneu). Tratamentul unei hemoragii consecutive unei rupturi de varice esofagiene face apel la reanimare si transfuzie, hemoragia fiind oprita fie prin compresie cu ajutorul unei sonde cu balonas gonflabil, fie prin sclerozare endoscopica (injectare a unei substante atrofiante in vena). In caz de esec al tratamentului medical, poate fi intreprinsa o interventie chirurgicala de urgenta (anastomoza portocava). Fara tratament, varicele esofagiene sfarsesc prin a se rupe, antrenand o hemoragie care poate fi grava, manifestandu-se printr-o hematemeza (emisie pe gura de sange nedigerat) si provocand o anemie acuta si o scadere brutala a presiunii arteriale. Tratamentul preventiv al hemoragiei consta fie in administrarea de medicamente betablocante (care diminueaza debitul sangvin), fie in sclerozarea endoscopica a varicelor.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Varicela - enciclopedia universala
Varicela: Boala infectioasa contagioasa provocata de un virus din familia herpesvirusurilor, virusul varicela-zona sau VZ. Virusul varicela-zona este un virus ADN care, asa cum o arata si numele, este responsabil, de asemenea, si de zona zoster. Varicela survine de cele mai multe ori in copilarie, intre 2 si 10 ani. Ea este mai rara, dar si mai severa, la adult. Transmisia virusului se face pe cale respiratorie, prin inhalarea picaturilor de saliva emise de un bolnav sau prin contact direct cu leziunile sale cutanate. Forma cea mai obisnuita a varicelei survine dupa o incubare a virusului care dureaza in jur de 2 saptamani, in timpul careia subiectul este contagios. Boala se caracterizeaza printr-o eruptie cutanata tipica, precedata adesea de o febra putin ridicata (38°C) si de o inrosire trecatoare a pielii. Eruptia evolueaza prin pusee succesive, distantate la 2-4 zile. Ea debuteaza pe torace, se intinde pe tot corpul (pielea capului, brate, axile, coapse), uneori pe mucoase si, in cele din urma, pe fata. Insotita de mancarimi puternice, ea se manifesta prin mici pete rosii cu diametrul de 2-4 milimetri care, in 24 ore, se transforma in vezicule superficiale mari cat gamalia unui ac, umplute cu un lichid limpede. Continutul fiecarei vezicule intai se tulbura si apoi se usuca dupa doua zile. Atunci, in locul veziculei apare o crusta; ea cade cam in a saptea zi. Eruptia veziculara se vindeca in 10 pana la 15 zile. Varicela este o boala benigna; complicatiile sale cutanate sunt constituite, in principal, din leziunile formate prin scarpinat, care lasa urme de nesters; acestea pot fi evitate prin ingrijiri locale care calmeaza mancarimile si evita suprainfectarea. La copil, pot surveni complicatii neurologice, benigne si trecatoare, mai ales sub forma de encefalita, antrenand o senzatie de vertij. La adult, sunt constatate uneori manifestari pulmonare spre a treia zi a infectiei;febra se ridica pana la 40°C, apare o tuse uscata iar apoi se instaleaza o dificultate la respiratie. Unele forme grave pot da loc unei insuficiente respiratorii acute, dar majoritatea cazurilor evolueaza favorabil in doua saptamani. Complicatiile cele mai severe privesc subiectii imunodeprimati; eruptia este atunci cutaneomucoasa, abundenta, constituita din numeroase elemente voluminoase, hemoragice si necrozate. Localizarile poliviscerale sunt frecvente, mai ales cele hepatice, neurologice si pulmonare. Tratamentul trebuie sa fie instituit precoce. Pentru forma obisnuita a varicelei, tratamentul consta in aplicarea locala de antiseptice cu scopul de a evita suprainfectiile cutanate. In caz de suprainfectii bacteriene, sunt prescrise antibiotice. Uneori sunt prescrise si antivirale (aciclovir), in cazurile grave, bolnavilor imunodeprimati. Mancarimile, daca sunt intense, pot fi atenuate printr-un antihistaminic. Aceasta consta, in principal, in izolarea si evictia scolara a copilului bolnav pana la vindecarea sa completa. O persoana imunodeprimata trebuie sa evite orice contact cu un bolnav; in caz de contact, ii pot fi administrate imunoglobuline specifice in urmatoarele 3 zile dupa contact. De curand exista si un vaccin impotriva varicelei, un vaccin realizat pe baza de virus atenuat; el este destinat copiilor imunodeprimati, precum si anturajului lor. Virusul varicelei persistand, dupa infectie, in ganglionii nervosi ai rachisului sau in perechile de nervi cranieni, este susceptibil sa se reactiveze cu ocazia unei scaderi a imunitatii celulare, provocand atunci zona zoster.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Varicocel - enciclopedia universala
Varicocel: Dilatatie permanenta a venelor spermatice care dreneaza sangele testiculului, antrenand in acest organ o incetinire a circulatiei venoase. Un varicocel este localizat de cele mai multe ori la testiculul stang; el este prezent sub forma unei dilatatii a venelor spermatice intrascrotale, moale la palpare, crescand in volum in timpul tusei. In cea mai mare parte a cazurilor, un varicocel nu antreneaza nici jena, nici simptom. Uneori, varicocelul este insotit de o greutate testiculara care poate fi atenuata prin purtatul unui suspensor. Mai rar, ea genereaza o diminuare a numarului de spermatozoizi continuti in sperma, asociat cu o diminuare a mobilitatii lor si a duratei lor de viata, si provoaca sterilitate. In majoritatea cazurilor nu este necesar nici un tratament. Totusi, daca varicocelul este mare si foarte deranjant sau daca el provoaca o sterilitate, se poate practica o ligaturare a venelor spermatice prin chirurgie conventionala sau endoscopica (celioscopie); aceasta interventie, realizata sub anestezie generala, necesita spitalizare de 2-4 zile. De asemenea, se mai poate practica, sub anestezie locala, o scleroza endovenoasa percutanata prin injectarea unui produs sclerozant cu ajutorul unui cateter introdus prin vena femurala si impins pana in vena spermatica; aceasta interventie nu necesita, in general, vreo spitalizare.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
