Versiune: Manevra obstetricala destinata deplasarii in uter a unui fat a carui prezentatie nu este satisfacatoare, cu scopul de a permite o nastere pe cai naturale.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vertebra: Fiecare dintre oasele scurte care constituie coloana vertebrala sau rachisul. Exista 7 vertebre cervicale, care formeaza scheletul gatului, 12 vertebre dorsale, care participa la scheletul custii toracice si care se articuleaza cu coastele, 5 vertebre lombare, corespunzand partii de jos a spatelui, 5 vertebre sacrale si 4 vertebre coccigiene; aceste ultime 9 piese osoase sunt sudate intre ele pentru a forma sacrumul si coccisul, si constituie impreuna cu oasele iliace scheletul bazinului. Prin conventie, vertebrele sunt numerotate de sus in jos si desemnate prin litera C pentru gat, D pentru spate sau torace si L pentru regiunea lombara. Primele doua vertebre cervicale au numele de atlas si axis. Vertebrele sunt corpi cilindrici stivuiti unul peste altul. Situate in intervalele care Ie separa, discurile intervertebrale asigura mobilitatea si amortizarea ansamblului. Blocurile vertebrale, destul de rare, constau in fuzionarea osoasa a doua sau a mai multor vertebre, antrenand o pozitie proasta a coloanei vertebrale, cauza a unor dureri. Este vorba fie de o afectiune congenitala prin absenta discului intervertebral, fie de o leziune consecutiva unei spondilodiscite (inflamatie a unei vertebre si a discului adiacent) de origine infectioasa sau reumatismala. Cancerul vertebral este cauzat de cele mai multe ori de o metastaza a unui cancer dezvoltat pe un alt organ (ovar, prostata, rinichi etc.). Leziunile traumatice ating, in general, mai multe vertebre sau, cel putin, discurile intervertebrale. Simptomele lor sunt foarte diverse: tasare vertebrala, luxatie sau fractura a apofizelor articulare etc. Boala lui Scheuermann este o epifizita (necroza a nucleului epifizei anumitor oase) localizata la vertebre, care antreneaza o cifoza dorsala. Principalele malformatii vertebrale sunt anomaliile tran-zitionale, in care o vertebra ia, mai mult sau mai putin complet, tipul morfologic al vertebrei subiacente sau supra-iacente. Ele afecteaza cel mai des cea de a 5-a vertebra lombara (sacralizare), mai rar prima sau a 7-a vertebra cervicala. Aceste anomalii, aproape intotdeauna benigne, sunt responsabile de dureri si de o proasta sustinere a coloanei vertebrale. Tratamentul lor este, in principal, ortopedic sau, in caz de tulburari importante, chirurgical. Spina bifida este o alta malformatie a vertebrelor, caracterizata printr-o anomalie de inchidere a arcului neural, de cele mai multe ori la nivelul rachisului lombosacrat. Ea este asociata adesea cu leziuni ale sistemului nervos. Tuberculoza vertebrala sau morbul lui Pott se traduce prin dureri de intensitate crescanda, care se accentueaza la efort sau tuse.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vertebratele: au aparut pe Pamant acum circa 450 de milioane de ani. Primii lor reprezentanti au fost pestii. Apoi pestii au colonizat treptat mediul terestru, dupa care au evoluat in batracieni si celelalte vertebrate. Dintre primele vertebrate, multe au disparut de pe suprafata pamantului inainte chiar de aparitia omului. Nu se cunosc aceste animale decat prin intermediul fosilelor lor. Este cazul, intre altele, al dinozaurilor, care sunt stramosii reptilelor actuale. Totalitatea vertebratelor constituie o supraclasa in cadrul filumului cordatelor. Aceste animale sunt caracterizate prin dezvoltarea semnificativa a sistemului lor nervos central, adica a ansamblului creier + maduva spinarii. Pe de alta parte, creierul este protejat de un craniu, iar maduva spinarii este protejata de o coloana vertebrala. Vertebratele au o inima si un aparat circulator inchis, alcatuit din artere si din vene. Arterele sunt vasele sanguine care transporta sangele oxigenat de la inima catre diverse organe ale corpului, iar venele sunt vasele care aduc sangele saracit de oxigen de la organe catre inima. Indivizii au un singur sex (nu exista hermafroditism) si reproducerea lor este intotdeauna sexuata. Vertebratele cuprind in jur de 45.000 de specii diferite care sunt repartizate in 5 mari grupe: pesti, batracieni, reptile, pasari si mamifere.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vertij: Senzatie eronata de deplasare in raport cu spatiul inconjurator sau a spatiului in raport cu corpul, legata de un dezechilibru intre cele doua aparate vestibulare. Un vertij este insotit adesea de greturi, de varsaturi si de transpiratii, de o paloare si mai ales de angoasa; se mai pot asocia acufenele (zbamaiturile in urechi) si o surditate unilaterala. In limbaj curent, sunt denumite in mod impropriu vertije diferite senzatii care sunt considerate de medici ca "false vertije": slabiciune a picioarelor, instabilitate, vedere neclara, vedere dubla, teama de a cadea etc. Dupa localizarea atingerii, se disting vertijele periferice si vertijele centrale. Vertijele periferice sunt provocate de o atingere a urechii interne (sediul vestibulului si al cohleei) sau a nervului vestibular (nerv care se uneste cu nervul cohlear pentru a forma nervul auditiv). Vertijele centrale atesta o atingere a centrilor vestibulari din interiorul encefalului. Vertijele periferice cauzale de o atingere a urechii interne cuprind boala lui Meniere, de cauza necunoscuta, care afecteaza simultan vestibulul si cohleea. Vertijul paroxistic benign, de pozitie, caracterizat prin durata sa scurta, declansat de o miscare brusca de rotatie a capului, se clasifica, de asemenea, printre vertijele periferice. O labirintita (inflamatie a labirintului) prin propagarea unei infectii a urechii medii (otita acuta sau cronica), unele intoxicatii medicamentoase (cu amidozide), un traumatism cranian pot, de asemenea, sa fie responsabile de vertijele periferice. Vertijele periferice prin atingerea nervului vestibular sunt cauzate de un neurinom al sistemului acustic (a VlII-a pereche de nervi cranieni) sau de o nevrita vestibulara (distrugerea brutala, de origine probabil virala, a nervului vestibular). Vertijele centrale sunt de origine vasculara (accident vascular cerebral), tumorala, traumatica, infectioasa sau toxica. Inainte de toate este cel al cauzei, de fiecare data cand acest lucru este posibil: prescrierea de antibiotice impotriva unei infectii, incetarea luarii unui anume medicament, ablatia chirurgicala a unei tumori etc. Tratamentul simptomelor recurge la repausul la pat, la antiemetice (impotriva varsaturilor) si la anxiolitice (impotriva angoasei). Prevenirea recidivelor si tratamentul vertijelor cronice cuprinde cure de antivertiginoase, o reeducare a echilibrului , eficace mai ales pentru vertijele de pozitie -, o psihoterapie dar si corectarea oricarui deficit vizual sau auditiv care poate agrava tulburarile.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V