Vitamina B5 - enciclopedia universala
Vitamina B5: Vitamina hidrosolubila care joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii glucidelor, lipidelor si anumitor acizi aminati, si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana Ia 8 miligrame pe zi pentru copii, de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru adulti. Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor, cele mai bogate fiind drojdia de bere, carnea (mai ales ficatul si rinichii), ouale, produsele lactate, legumele uscate si pestele. Aceasta vitamina este sensibila la caldura si la mediile acide si alcaline. Starile de carenta sunt exceptionale si nu sc observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. Ele se traduc printr-o oboseala, tulburari digestive (greturi, diaree, dureri), cutanate (caderea parului, ulceratii) si neurologice (dureri de cap, senzatie de arsura a extremitatilor etc.). Reversibile, aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vitamina B6 - enciclopedia universala
Vitamina B6: Vitamina hidrosolubila care intervine indeosebi in metabolismul acizilor aminati, glicogenului, steroizilor, hemoglobinei, enzimelor si in sinteza unor neurotransmitatori (substante chimice care permit transmisia influxului nervos), precum si in reactiile imunitare. Termenul de vitamina B6 grupeaza trei substante inrudite, intre care cea mai cunoscuta este piridoxina, celelalte doua fiind piridoxamina si piridoxalul. Aporturile zilnice recomandate sunt de la 0, 6 la 1, 6 miligrame pentru copii, de la 2 la 2, 2 miligrame pentru adolescenti si pentru adulti; ele sunt ceva mai mari (aproximativ 2, 5 miligrame) pentru femeile gravide, care alapteaza sau care iau contraceptive orale. Vitamina B6 este prezenta in numeroase alimente intre care drojdia de bere, carnea (ficatul si rinichii mai ales), pestele, cerealele, legumele proaspete si uscate, fructele (oleaginoase, in special) si laptele; de altfel, flora tubului digestiv sintetizeaza o anumita cantitate de vitamina B6. Aceasta vitamina se altereaza Ia lumina. Carente rare se pot observa in caz de aport alimentar insuficient, de malabsorbtie digestiva (mai ales la subiectii alcoolici), de crestere a necesitatilor, in anumite boli genetice si in cursul unor tratamente (luarea de izonia-zida sau de estroprogestative, hemodializa). Ele se manifesta printr-o pierdere in greutate, prin atingeri cutanate (piele uscata si pruriginoasa), prin tulburari neurologice, printr-o glosita (inflamatie a limbii), printr-o anemie, printr-o irita-bilitate, chiar printr-o depresiune. Administrarea de vitamina B6 sub forma medicamentoasa este indicata in carenta corespunzatoare si in caz de polinevrita (atingere a sistemului nervos periferic), de boala genetica ce perturba metabolismul acestei vitamine, de hemodializa sau de alimentatie prin perfuzii. Riscul de hipervitaminoza este mic, vitamina B6 nedevenind toxica decat in doze ridicate (de 50 ori mai mari decat aportul zilnic recomandat). Luarea indelungata de doze mari de vitamina B6 poate totusi sa se afle la originea unei polinevrite. Vitamina B6 este contraindicata in caz de tratament cu levodopa, un antiparkinsonian.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vitamina B8 - enciclopedia universala
Vitamina B8: Vitamina hidrosolubila care intervine in degradarea acizilor grasi, anumitor acizi aminati si a glucozei, si, de asemenea, in sinteza acizilor grasi. Aporturile nutritionale recomandate sunt de la 50 la 90 micrograme pe zi in timpul copilariei, de la 100 la 300 micrograme incepand din adolescenta. Vitamina B8 provine din alimentatie (drojdie de bere, carne, ficat si rinichi, indeosebi, galbenus de ou, produse lactate, anumite legume), dar ea mai este sintetizata partial si de catre flora intestinala. Este o vitamina stabila la caldura, dar sensibila la oxigen si la lumina. Carenta in vitamina B6 este un fapt exceptional. Ea se manifesta printr-o oboseala, o pierdere a apetitului, o inflamare a pielii si a limbii (glosita), o cadere a parului, greturi, convulsii. Ea survine intr-un context foarte deosebit: nutritia prin perfuzii nesuplimentate in vitamina B8 sau bolile ereditare ale metabolismului acestei vitamine (deficit in anumite enzime ca biotinidaza sau holo-carboxilaz-sintetaza). Vitamina B8 este utilizata in carenta corespunzatoare.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vitamina C - enciclopedia universala
Vitamina C: Vitamina hidrosolubila implicata in productia de glucocorticosteroizi si de anumiti neurotrans-mitatori (substante care permit transmisia influxului nervos), in metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folie si al anumitor acizi aminati, in neutralizarea radicalilor liberi si a nitrozaminelor, in reactii imunologice, care faciliteaza absorbtia fierului de catre tubul digestiv. Aporturile nutritionale recomandate de vitamina C sunt de 35 pana la 65 miligrame pe zi pentru copil, de la 60 la 100 miligrame pentru adult si adolescent. Pentru fumatori este recomandat un aport crescut, de ordinul a 120 miligrame pe zi. Principalele surse alimentare de vitamina C sunt legumele si fructele crude, precum si cartofii. Aceasta vitamina este usor oxidabila si foarte sensibila la caldura si la radiatii ultraviolete. Carenta in vitamina C, rara in tarile in curs de dezvoltare si exceptionala in tarile industrializate, este responsabila de scorbut. Cauzata de un aport alimentar insuficient, unei malabsorbtii digestive, unei cresteri a necesitatilor sau unei eliminari excesive, carenta priveste de cele mai multe ori subiectii varstnici, alcoolici, suferind de malabsorbtie cronica sau supusi unei hraniri prin perfuzii nesuplimentate in vitamina C. Ea se traduce printr-o oboseala, prin dureri osteoarticulare, edeme, o gingivita, hemoragii. Starile de subcarenta (stadiul care precede carenta) ar fi mult mai numeroase, iar actualmente se pune intrebarea referitoare la eventualele relatii intre un defect de aport in vitamina C si diverse boli (cancer, boli cardiovasculare, cataracta etc.). Administrarea de vitamina C este prescrisa pe cale orala in tratamentul carentelor corespunzatoare, al starilor de oboseala, al unor tulburari capilare si venoase, iar pe cale intravenoasa in caz de methemoglobinemie ( crestere anormala a concentratiei sangvine de methemoglobina, molecula incapabila sa transporte oxigenul). In schimb, contrar unei idei raspandite, vitamina C nu are nici o influenta asupra virusului gripal. Luarea excesiva de vitamina C (prin suplimentare medicamentoasa) poate antrena o agitatie si insomnii, dar ea nu este periculoasa, excesul fiind eliminat prin urina si fecale. Pentru doze egale sau mai mici de 1 000 miligrame pe zi, nu exista nici un fel de contraindicatii. Doze mai mari nu trebuie administrate in caz de hemocromatoza (boala consecutiva acumularii de fier in tesuturile organismului), de litiaza renala oxalica, de deficit in gluco-6-fosfat dehidrogenaza sau de insuficienta renala.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
